Consumul de droguri la vârste fragede devine o realitate îngrijorătoare în România. Dr. Emanuela Andrei, medic primar în psihiatrie pediatrică la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Al. Obregia” din București, avertizează că numărul copiilor și adolescenților cu tulburări cauzate de consumul de substanțe a crescut semnificativ în ultimii ani.
Mai grav, s-au identificat cazuri în care debutul consumului a avut loc la vârsta de doar 9-10 ani.
La spital, un nou caz legat de consumul de droguri este internat, în medie, o dată pe săptămână. Majoritatea sunt adolescenți cu vârste între 13 și 18 ani, dar discuțiile cu aceștia relevă adesea un debut anterior al consumului. „În cele mai multe cazuri, este vorba despre policonsum, adică utilizarea a cel puțin două substanțe, fie simultan, fie pe rând”, explică Dr. Andrei.
Pacienții ajung la spital fie prin camera de gardă, cu simptome acute precum agitația psihomotorie sau tulburările de comportament, fie prin transfer din alte spitale sau la recomandarea medicilor de familie, a cadrelor didactice ori a părinților.
Evaluare și tratament integrat
Procesul de îngrijire începe cu o evaluare detaliată a stării psihice, a istoricului personal și familial, precum și a eventualelor tulburări asociate, cum ar fi ADHD-ul netratat sau tulburările depresive. „Este esențial să identificăm toate diagnosticele pentru a aborda problema într-un mod complet”, precizează medicul.
Intervenția include terapie individuală și de grup pentru copii și părinți, iar în cazurile necesare, tratament farmacologic. Obiectivul este elaborarea unui plan de sprijin pe termen lung, care să includă psihoterapie, consiliere pentru familie și monitorizare continuă.
Cauze și factori de risc
Dr. Andrei subliniază că accesul facil la substanțe psihoactive reprezintă un factor major. Drogurile sunt disponibile în școli, pe stradă sau prin intermediul rețelelor sociale, iar acest fenomen nu este specific doar României, ci întregii Europe.
Printre cauzele consumului se numără vulnerabilitățile genetice, trăsăturile de temperament și mediul familial. „Este vorba despre un model bio-psiho-social, în care atât caracteristicile biologice, cât și cele sociale joacă un rol important”, explică medicul.
Prevenția trebuie să înceapă din primii ani de viață, prin construirea unei relații solide între copil și părinte și prin dezvoltarea unor abilități de gestionare a emoțiilor puternice. „Copiii trebuie să fie învățați să tolereze frustrarea și să gestioneze situațiile dificile, deoarece viața nu oferă doar emoții pozitive”, subliniază Dr. Andrei.
Semnele care ar trebui să alerteze părinții includ schimbări în comportament, cum ar fi retragerea socială, scăderea performanțelor școlare sau neglijența în aspectul personal. În astfel de situații, abordarea calmă și apelarea la un specialist sunt esențiale.
Resurse insuficiente pentru un fenomen alarmant
Dr. Andrei atrage atenția asupra lipsei centrelor de recuperare specializate, necesare pentru susținerea pe termen lung a pacienților și familiilor acestora. „Riscul de recidivă este mare, mai ales din cauza insuficienței serviciilor de terapie post-spitalizare, o problemă gravă la nivel național”, avertizează medicul.
Mesajul său este clar: conștientizarea, prevenția timpurie și implicarea activă a familiei sunt elemente esențiale pentru combaterea acestui fenomen în creștere.