O descoperire recentă în județul Covasna, România, a stârnit un interes major în rândul specialiștilor și publicului. În apropierea orașului Sfântu Gheorghe, arheologii au descoperit schelete de cai în cadrul unui mormânt antic, o practică rar întâlnită în vestul Carpaților și în Câmpia Panonică.
Mai mult decât atât, aceste animale aveau psalii confecționate din corn de cerb – unelte folosite pentru a controla caii – așezate într-o poziție funcțională completă, ceea ce face descoperirea și mai spectaculoasă.
Descoperirile arheologice din Sfântu Gheorghe
Specialiștii de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au analizat o serie de vestigii descoperite în urma unor săpături arheologice desfășurate între 2019 și 2020. În cadrul acestora, au fost identificate scheletele a opt cai, depuse în mod ritualic într-un sit situat la marginea nordică a orașului. Conform datărilor efectuate, majoritatea descoperirilor datează din perioada finală a epocii bronzului, aproximativ între 1200 și 800 î.Hr.
Arheologii au menționat că aceste depuneri de cai, însoțite de harnașamente specifice secolelor XIX-XVI î.Hr., aparțin culturii Gava, o cultură arheologică bine documentată în această regiune. Ce face această descoperire cu adevărat unică este prezența psaliilor de zăbale realizate din corn de cerb, un detaliu rar întâlnit în astfel de contexte funerare.
Conducătorul echipei de săpături, arheologul Puskas Jozsef, a descris cum inițial echipa nu se aștepta să găsească astfel de vestigii de importanță majoră. După o excavație preliminară cu excavatorul, au fost descoperite câteva fragmente de oase mari, care s-au dovedit a fi schelete de cai îngropați într-un mormânt dublu. Ce face descoperirea extraordinară este poziționarea psaliilor de la gura cailor într-o poziție funcțională, ceea ce sugerează că aceștia au fost îngropați cu harnașamentul complet, probabil și cu alte elemente decorative care s-au pierdut în timp.
Pe lângă aceste morminte, în campania din 2020 au fost descoperite alte trei morminte de cai, fiecare conținând între două și patru psalii. O piesă, deosebită prin forma sa discoidală cu un vârf, este considerată neobișnuită pentru această parte a Europei, fiind întâlnită mai frecvent în cultura Alakul, din zona Munților Urali.
Importanța descoperirii și conexiuni culturale
Aceste descoperiri arheologice oferă o perspectivă fascinantă asupra legăturilor culturale dintre diferite regiuni ale lumii antice. Practica înmormântării cailor în morminte nu era izolată, ci se extindea din Kazahstan până în Carpați și Grecia, între anii 2100 și 1400 î.Hr. În special în stepele eurasiatice, unde astfel de morminte princiare adesea conțineau și piese de care, sugerând un statut de elită al proprietarilor.
Deși la Sfântu Gheorghe nu au fost găsite care, caii înmormântați și harnașamentele lor indică faptul că aceștia aparțineau unor indivizi înstăriți, cel mai probabil membri ai unei elite. Cu toate acestea, nu este clar dacă acești indivizi erau locali sau proveneau din alte regiuni, cum ar fi nordul Mării Negre.
Suprafața de aproape 10 hectare săpată în cadrul acestor cercetări arheologice a furnizat un material vast și valoros, cu implicații majore nu doar la nivel local, ci și național și internațional. Scheletele și alte artefacte descoperite sunt acum păstrate în patrimoniul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe. În vara anului 2020, o echipă internațională de cercetători, inclusiv studenți din Germania, a analizat aceste rămășițe, sub coordonarea cercetătorului Martin Riesenberg de la Freie Universität din Berlin.
Finanțarea acestor săpături a fost asigurată de Fundația Sapientia, iar lucrările au fost executate de firma Total Business Land. Aceste noi descoperiri au adus o contribuție semnificativă la înțelegerea relațiilor culturale din epoca bronzului în Europa și Eurasia.
